Mangalia traversează o perioadă neagră în care singura ancoră economică rămasă, turismul, pare să urmeze soarta tragică a industriei locale. După ce am privit neputincioși cum dispar, rând pe rând, pilonii care susțineau orașul — de la fabrica de pâine, fabrica de lapte, fabrica de sucuri, fabrica de pufuleți, fabrica de betoane COM CM, fabrica de in, fabrica de gheață, silozurile de cereale de lângă gară, fabrica de confecții textile, producția de artizanat, cherhanaua care descărca pește, … iar acum iată că și șantierul naval intră în faliment. Ne-a mai rămas turismul, ne punem speranța în Organizația de Management al Destinației Turistice Mangalia (OMD). Însă realitatea este tristă.
OMD Mangalia: O instituție „luată ostatică”
Deși înființată încă din 2019 pentru a resuscita și promova stațiunile noastre, OMD Mangalia a devenit, sub conducerea lui Dumitru Filip, un simbol al blocajului administrativ. Ceea ce trebuia să fie motorul dezvoltării turistice a fost transformat într-un mecanism de auto-servire.
Schema descrisă este una a ilegalității flagrante: din postura de consilier local, Dumitru Filip a fost numit președinte al Consiliului Director, ca ulterior să facă un gest fără precedent — s-a angajat pe sine în funcția de Director Executiv. Miza? Un salariu net de 14.000 lei pe lună, pentru care a renunțat la mandatul de consilier, dar nu și la controlul absolut asupra instituției.
Management prin inactivitate și cheltuieli suspecte
Paralela cu șantierul naval este inevitabilă: un director care nu aduce contracte și nu generează activitate duce, inevitabil, la faliment. În cazul turismului din Mangalia, „incompetența programată” a ucis orice speranță de promovare reală.
Mai grav, acuzațiile de nereguli financiare se țin lanț:
Blocarea activității: Din 2019 până în prezent, activitățile de management al destinației turistice au fost înghețate sub controlul unui singur om.
Cheltuieli fără buget: Achiziții și plăți efectuate ilegal, în lipsa unui buget aprobat conform normelor.
Promovare electorală mascată: În luna mai, în plină campanie pentru alegerile locale, zeci de mii de euro din banii OMD au fost vărsați către presa din Constanța. Întrebarea rămâne legitimă: ce logică are să promovezi stațiunile Mangaliei către locuitorii din Constanța, chiar înainte de sezon, dacă nu pentru a cumpăra vizibilitate politică?
Concluzie: O funcție ținută „cu ghearele”
La 75 de ani, Dumitru Filip pare hotărât să nu dea drumul privilegiilor, chiar dacă prețul plătit este îngroparea definitivă a turismului local. Mangalia nu mai are fabrici, nu mai are producție, iar acum riscă să piardă și ultima șansă la dezvoltarea turismului în stațiunile Mangaliei, din cauza unui management care pune interesul personal deasupra viitorului orașului.
Suntem conduși de niște hodorogi care nu le mai ajunge ,or sa ia cu ei pe lumea cealalta se cred nemuritori