Ura împotriva străinilor care ar fi transformat în fiare vechi fabricile românilor este o propagandă pentru a demoraliza poporul român, pentru a-i distruge voința și a-l face să urască ceea ce ii face bine, ca să se autodistrugă.
Am avut noi producție de telefoane renumite pentru calitatea lor? Ori producție de televizoare? Ma refer la noi, la statul român. Și pentru că aveam astfel de producții, eram o țară bogată și românii trăiau bine? Nicidecum.
Știi ce produce astăzi România?
Grupa de mărfuri „mașini și echipamente de transport” (care include industria auto) a reprezentat 46,6% din totalul exporturilor României în 2025.
Industria auto a generat în jur de 44 de miliarde de euro în 2025, deși producția fizică de unități a cunoscut o ușoară scădere față de recordul din 2024.
Productia acestei industrii reprezinta aproape jumatate din exporturile noastre, ceea ce este foarte mult.
Exemplu: Înainte de a fi preluată de Grupul Renault în 1999, Automobile Dacia exporta mult mai puțin decât o face astăzi. De fapt, volumele de export de atunci erau o picătură într-un ocean comparativ cu nivelul actual.
În anii ’90, după prăbușirea regimului comunist, tehnologia învechită și problemele severe de calitate au prăbușit exporturile. Mașinile (Dacia 1310 sau primele modele Nova) nu mai corespundeau normelor de siguranță și poluare din Uniunea Europeană. Uzina supraviețuia aproape doar din cererea din România.
Astăzi, Dacia exportă peste 90% din producția realizată la Mioveni.
Uzina de la Mioveni produce în jur de 300.000 de vehicule pe an, din care marea majoritate pleacă direct la export, generând miliarde de euro pentru economia României.
Privită ca întreg, industria automotive din România (care adună uzinele de asamblare Dacia și Ford Otosan, împreună cu cei peste 500 de producători de piese și componente auto) este cel mai important pilon economic al țării.
România produce în jur de 5% din totalul mașinilor produse în Uniunea Europeană, consolidându-și poziția în top 5-6 producători auto din UE.
Am dat exemplu cea mai mare industrie pentru export a României.
Ponderea sectorului agroalimentar reprezintă 7,7% din totalul exporturilor României.
1. Cereale (Liderul detașat): Porumbul și grâul reprezintă grosul exporturilor. România se bate an de an cu Franța pentru primele locuri la exportul de cereale din UE.
2. Semințe oleaginoase: Floarea-soarelui și rapița.
3. Animale vii: În special ovine (oi) și bovine, destinate în mare parte piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Suntem primii în topul țărilor europene la exporturi pentru aceste produse. Mai mult de locul 1 nu putem urca. Și totuși, reprezintă doar 7,7% din exporturile României, ca valoare.
„Alte produse manufacturate” (26,6% din exporturi)
Această categorie aduce anual în jur de 25 – 26 de miliarde de euro din exporturi. Fiind o categorie agregată în statisticile oficiale, ea cuprinde câteva industrii foarte puternice din România. Dacă o desfacem pe bucăți, adevărații lideri de pe locul 2 sunt:
1. Industria de Echipamente Electrice și Electronice (Non-auto)
Aceasta este, în realitate, a doua forță exportatoare individuală a țării după automotive. România produce și exportă masiv:
Aparatură de distribuție și control a electricității (tablouri electrice, circuite integrate).
Electrocasnice mari (de exemplu, fabricile Arctic/Beko sau De’Longhi).
Motoare electrice și transformatoare industriale.
2. Metalurgia și Produsele din Metal
România exportă volume uriașe de țevi de oțel, profile de aluminiu, laminate și structuri metalice folosite în construcții în toată Europa.
3. Industria de Mobilă, Textile și Încălțăminte
Deși ponderea lohn-ului textil (fabricarea de haine pentru branduri mari din Vest) a scăzut în ultimul deceniu din cauza costurilor cu forța de muncă, industria de mobilă rămâne un exportator net foarte solid (România fiind un furnizor major pentru marii retaileri europeni).
Pe locul 3 în clasamentul marilor grupe de mărfuri la export se află Produsele chimice și produsele conexe (inclusiv mase plastice și cauciuc).
Această macro-categorie reprezintă aproximativ 9% – 10% din totalul exporturilor României, generând anual în jur de 9 miliarde de euro.
În total, toate exporturile de bunuri și servicii ale României reprezintă în jur de 40% din PIB. Acest lucru demonstrează că economia noastră este puternic dependentă de piețele externe (în special de Uniunea Europeană), iar orice perturbare la nivel european ne afectează direct o parte semnificativă din produsul brut.
O eventuală ieșire a României din Uniunea Europeană (un scenariu de tip „Roexit”) ar declanșa o undă de șoc masivă, restructurând din temelii întreaga economie. Având în vedere cifrele discutate anterior, impactul ar fi imediat și devastator tocmai pe sectoarele care țin țara pe linia de plutire.
România este un beneficiar net de fonduri UE. Ieșirea ar însemna:
– Stoparea banilor pentru infrastructură: Autostrăzile aflate în construcție, modernizarea căilor ferate și proiectele de utilități din sate și orașe ar rămâne fără finanțare (PNDR, PNRR etc.).
– Lovitură fatală pentru Agricultură: Fermierii români ar pierde subvențiile directe per hectar de la UE (pilonul care îi menține profitabili). Fără acești bani, producția de cereale ar deveni mult mai scumpă, iar prețurile alimentelor de la raft ar exploda.
Investitorii străini și-ar retrage rapid capitalul dintr-o economie considerată brusc „instabilă și riscantă”. Acest lucru ar duce la o depreciere masivă a leului în raport cu euro și dolarul.
Statul român s-ar împrumuta la dobânzi astronomice pentru a-și acoperi deficitul bugetar, ceea ce ar duce la măsuri dure de austeritate (tăieri de salarii, creșteri de taxe locale).
Românii nu ar mai putea călători, munci sau studia liber în UE doar cu buletinul. S-ar reintroduce permisele de muncă, cozile la ambasade și restricțiile de ședere.
Milioanele de români care lucrează în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie s-ar confrunta cu proceduri birocratice complicate pentru a-și păstra drepturile, iar fluxul de bani trimis în țară (remitențele, care susțin consumul intern) ar scădea.
Dacă adunăm faptul că peste 85% din exporturile auto și majoritatea bunurilor manufacturate merg în UE, ruperea de Piața Unică ar echivala cu izolarea economică. România ar trece de la statutul de economie emergentă stabilă la cel de piață periferică cu risc ridicat, determinând o contracție severă a PIB-ului și o emigație masivă a forței de muncă calificate.
