Codreanu a introdus „pistolul” în politica românească, folosindu-l ca instrument de acțiune, iar Horia Sima a preluat această practică după asasinarea Căpitanului. În 1933, sub ordinele lui Codreanu, legionarii l-au asasinat pe prim-ministrul I.G. Duca, ca represalii pentru dizolvarea Mișcării Legionare. Ulterior, în 1939, după ce Armand Călinescu a interzis activitatea tuturor partidelor politice, inclusiv a celei legionare, pentru a impune monopolul Frontului Renașterii Naționale (F.R.N.), Horia Sima a replicat tactica din 1933, orchestrând asasinarea premierului Armand Călinescu.
Corneliu Zelea Codreanu i-a ridicat pe ucigașii lui I.G. Duca la rangul de „Comandanți ai Bunei Vestiri”. Acest gest demonstrează că actele de violență politică au fost îndeplinite în deplină concordanță cu voința Căpitanului.
În 1940, când regele Carol al II-lea a desființat F.R.N. și a înființat Partidul Națiunii — invitând în noua formațiune politică reprezentanții extremei drepte (cuziști, lăncieri, legionari) — Horia Sima și liderii legionari s-au înscris oficial în partidul unic, primind ulterior funcții în guvern.
Vă prezint unul din atentatele teroriste organizate de legionari. Imaginați-vă 22 de teroriști legionari, cu aruncătoare de flăcări la o distanță de 100 metri, ar fi dat foc palatului regal, palaturilor instituțiilor publice din capitala României.
DESCOPERIREA UNUI CENTRU TERORIST LA BUCUREȘTI
BUCUREȘTI, 26. — În legătura cu explozia din strada Căpitan Oarcă, unde în seara de 7 ianuarie legionarul Dumitrescu Nicolae a fost prins sub dărâmături și strivit, alături de coșurile cu petarde, poliția Capitalei a arestat 20 membri ai unei organizații teroriste.
Unul dintre ei, locotenentul Dumitrescu Nicolae fabrica aruncătoare de flacări într’un atelier de pe strada Gării de Est.
Obiectivele teroriștilor și descoperirile făcute
La sediul teroriștilor poliția Capitalei a găsit tot materialul cu care aceștia pregăteau lovituri contra palatelor: Poștei, Telefoanelor, Postului de radio și Uzinei electrice.
Numai grație supravegherilor continue s’a ajuns la certitudinea că locotenentul Dumitrescu lucrează zilnic la un atelier, proprietatea lui Ion Stadie din șoseaua Gării de Est Nr. 7.
La descinderea făcută în ziua de 24 ianuarie acolo s’au găsit 11 aparate aruncătoare de flăcări, cu capacitatea variind între 15-20 litri din oțel și prevăzute cu dispozitive speciale pentru aruncarea conținutului la o sută metri sub presiunea de 20 atmosfere. Aparatele erau încărcate cu un amestec de benzină, petrol și păcură. Au mai fost găsite, cinci aparate deteriorate cari n’au putut rezista presiunii. Toate aparatele aveau curele de purtat în spate.
Aparatele au fost executate de locotenentul Dumitrescu, care lucra sub nume fals de ing. Matei Ionescu, spunând că le fabrică pentru ministerul apărării naționale.
Se fabricase 22 aruncătoare de flăcări cari au fost transportate în două rânduri cu automobilul de locotenentul Dumitrescu în direcții diferite.
Au fost identificate atât persoanele cari au ajutat la transportarea aparatelor cât și proprietari mașinilor particulare, cu care le transportase.
Cinci din aceste aparate au fost găsite la atelierul fabricel de ciment din șoseaua Vitan 71 73.
Lista completă a celor arestați
S’a procedat apoi la arestarea lui Ion Stadie și alor patru ucenici ai săi. În același atelier, a fost găsit și arestat legionarul Conteș Constantin, caporal, fiind pus acolo om de încredere al locotenentului Dumitrescu.
Între atentatori au fost două persoane cu nume similare: locotenentul Nae Dumitrescu și filosoful Nicu (Nicolae) Dumitrescu, găsit mort după explozie
La primele cercetări, Conteș a făcut declarații după indiciile căpătate procedându-se apoi la arestarea următorilor:
– Dr. Zissu Constantin, str. Turturele Nr. 10, care finanța întreaga acțiune și coordona pregătirea ei, conform instrucțiunilor primite din partea unui comandant legionar profesorul Horia Sima.
– Locotenentul Dumitrescu Nicolae, însărcinat cu partea tehnică a pregătirii, cunoscut specialist și om cu putere neobișnuită de muncă.
– Avocat Demetrescu Dicu și studentul Demetrescu Nicolae din str. Moise Nicoară 13, cari au găzduit, cu bună știință, pe locot. Dumitrescu Nicolae.
– Dimitrie Ion, funcționar la Academia Română, care lucra în înțelegere cu dr. Zissu.
– Berechet D. Ioan, șofer, care lucra la transportul aruncătoarelor.
– Robescu Adelina, studentă în teologie, care servea de curieră.
– Ștefănescu Ioan, student teolog, curier.
– Dr. Gh. Butu din str. Massaryk 27, care a efectuat cu mașina transportul aparatelor în șoseaua Vitan 71.
– Constantinescu Teodor, student la arhitectură, nepot al dr-ului Butu, care a fost împreună cu acesta la transportul aparatelor.
– Popescu George, director la societatea „Redevența”, domiciliat în str. Massaryk Nr. 1, care a dat mașina pentru al treilea transport de aparate.
– Lobescu Mircea, funcționar la „Redevența”, de care s’a servit dr. Zissu.
– Ing. Popescu-Coculescu dela C. A. P. S., str. Lascăr Catargi 10, care a dat locotenentului Dumitrescu mașina sa spre a merge în pădurea Ștefănești să facă experiențe.
– Avocat Pârvulescu Teodor, str. Ursus 38, găsit acasă la dr. Zissu.
– Mircea Ion și Teoharie Nicolae, studenți la medicină și Nistor Ion, mecanic, găsiți la locuința lui Conteș, în B-dul Carol 11, așteptând pe acesta pentru instrucțiuni.
– Chirilă Nicolae, funcționar la „Agricola Financiară”, care a ajutat la transportul aparatelor.
– Custura Ion, șef de atelier la fabrica de ciment din șoseaua Vitan 1, care păstra aparatele aduse.
– Bucur Simion și Mâță Gh., portari la același fabrică, fiind complici la primirea aparatelor.
– Toți cei de mai sus și-au recunoscut activitatea legionară-teroristă, dând declarațiuni complete.
Sinuciderea locotenentului Dumitrescu
În ziua de 25 ianuarie, după locot. Dumitrescu Nicolae a făcut mărturisiri complete cuprins probabil de remușcări și descurajare pentru situația ce singur și-a creiat-o, a cerut să fie dus la closet, unde, profitând de neatenția soldatului de escortă, și-a pus capăt zilelor strangulându-se. Cadavrul a fost transportat la morga spitalului militar.
Nou atentat terorist în Capitală
Un legionar făcând parte din „echipa morții” a tras cu revolverul într’un comerciant evreu
BUCUREȘTI, 26. (SIR) Prefectura poliției Capitalei comunică:
Aseară la orele 20, legionarul Ioan Teodorescu de meserie mecanic, din serviciul întreprinderilor militarizate — Technica aeronautică Română — s’a prezentat la prăvălia comerciantului evreu Solomon Smilche, din Str. Cantemir 5, căruia adresându-se cu cuvintele: „GARDA PEDEPSEȘTE PE TRĂDĂTORI”, a tras asupra acestuia două focuri de revolver fără a-l nimeri. Comerciantul a reușit să se refugieze în stradă unde dând alarma, atentatorul a fost prins și dezarmat de gardianul public din post.
Teodorescu Ioan a declarat la cercetări că este șef de cuib legionar și face parte din „ECHIPA MORȚII”.
La percheziția corporală s’a constatat că sub haină era îmbrăcat cu cămașe verde de legionar, având centura cu diagonală. Asupra atentatorului s’a găsit un revolver cu butoiu de calibru 9, cu două cartușe și două tuburi. El a recunoscut la cercetări că a posedat arma fără autorizație și că cunoaște consecințele legii.
Cu actele dresate fost înaintat parchetului Tribunalului militar al Capitalei.
Noui amănunte în legătură cu asasinarea librarului Max London
BUCUREŞTI, 16. (Rador.) — Prefectura Poliţiei Capitalei comunică:
Continuându-se cercetările în legătură cu asasinarea librarului Max London din str. Olteni 60 au fost arestaţi ambii asasini.
Procedându-se la identificarea lor s’a stabilit că ei se numesc Alexandru Niculescu, în etate de 22 ani originar din Tg.-Jiu, vânzător librar domiciliat în str. Maica Domnului Nr. 52 şi Constantin Ionescu zis Vlad Ioan de 21 ani originar din Caracal de profesiune chelner, domiciliat în comuna Pantelimon, jud. Ilfov.
Ambii fac parte din Mişcarea Legionară purtând la gât însemnele gărzii de fier.
Ionescu Constantin fusese sub regimul legionar agent la biroul 2 al poliţiei legionare din prefectura poliţiei Capitalei ce lucra sub ordinele fostului chestor Opriş Romulus. Şeful acestui birou în prezent a dispărut, urmărit pentru rebeliuni, jafuri şi asasinarea deţinuţilor politici din închisoarea Jilava.
Cercetările au mai stabilit că atentatorii fac parte din aşa zisele „echipe ale morţii” şi sunt elemente de sacrificiu săvârşind asasinatul din str. Olteni din ordinul organizaţiei din care fac parte cu scopul de a cunoaşte reacţiunea autorităţilor faţă de aceste încercări teroriste legionare în vederea unor serii de atentate ce ar fi fost proiectate împotriva demnitarilor statului în special cu prilejul serviciilor religioase din Săptămâna Patimilor.
Crima a fost executată ca un exerciţiu de pregătire şi verificare a elementelor ce urmau să săvârşească asasinatele viitoare.
Asasinii erau instruiţi conform poruncilor legionare care impun celui arestat să declare cât mai puţin şi numai asupra activităţii proprii spre a nu tări în temniţe şi alţi camarazi.
Aşa se explică faptul că Ionescu Constantin a refuzat cu încăpăţânare la primele cercetări să-şi declare identitatea reală susţinând că se numeşte Vlad Ion de meserie picol negăsindu-se asupra sa nici un act de identitate aceasta pentru a nu da posibilitatea de a fi identificat.
